În cadrul reuniunii, „Prezent și perspective în agricultura ecologică în contextul Planului Strategic”, organizată în data de 5 martie 2024 la Sinaia de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Rețeaua Rurală Națională (RRN), asociația și consorțiul de clustere Inter-Bio au fost bine reprezentate și au avut intervenții în plen după cum urmează:
- Clusterul Bio Danubius, promotor al agriculturii ecologice și primul centru de inovare în agroecologie recunoscut la nivel internațional prin proiectul Agroecology-TRANSECT
- Clusterul BioNEst, promotor al produselor apicole ecologice din Moldova
- Clusterul Bio Concept Valea Prahovei, centru al agriculturii ecologice în regiunea Sud Muntenia
- Clusterul BIO Oltenia, centru al agriculturii ecologice și eco-turismului în regiunea Oltenia.
La acestea s-a adăugat o intervenție, în premieră în România, privind „Scenarii, căi și factori cheie de atingere a țintei de 25% suprafață în regim ecologic până în 2030 la nivel UE” material dezvoltat în cadrul proiectului european de cercetare OrganicTargets4EU, cu date prezentate oficial la Biofach Nurnberg 2024 în luna februarie ac.
Inter-Bio face parte din echipe de cercetare și promovare în zone cheie ale agriculturii organice și este activă în mai multe proiecte europene care vizează atât dezvoltarea de comunități de practică prin clusterele prezente la conferință, cât și prin cercetarea la nivel național și internațional. Cercetarea prezentată mai relevă și că, deși toate statele membre oferă sprijin pentru conversie și întreținere și au stabilit ținte și planuri de cheltuieli care acoperă 5% din bugetul total al PAC și 10 % din suprafețele agricole ale UE sprijinite ca fiind ecologice până în 2027, unele din ele au obiective mai ambițioase, care se apropie de 20% din suprafața agricolă a UE certificată ecologic până în 2030 ceea ce indică o creștere semnificativă a nivelului de ambiție și a angajamentului în perioada până în 2027, comparativ cu perioada 2014-2020. Totuși, studiul indică diferențe considerabile de abordare și ambiție între statele membre, România fiind în grupul țărilor celor mai puțin ambițioase. Factorii schimbării care să ne ducă spre ținta de 25% sunt legați de lanțul de aprovizionare și implicarea generală a comercianților cu amănuntul care este esențială, precum și dezvoltarea rețelei IMM-urilor în prelucrarea și distribuția specializată, pentru a ține pasul cu valorile și standardele de calitate mai ridicate.
De asemenea, cererea publică (de achiziții) și cererea privată sau subvențiile nu sunt condiții suficiente pentru creștere dacă lanțul de aprovizionare nu este operațional. Tot ca factori esențiali ai schimbării, luați în calcul în studiu, sunt considerați: o politică și o reglementare armonizate ale UE în materie de sprijin care sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor într-un mod mai omogen, dar și mai important este angajamentul statelor membre.
Ca și concluzii, studiul pune accent pe stoparea „dezinformării ecologice”, mascarea și diluarea regulamentului pentru a favoriza marile companii multinaționale, care reprezintă modalitatea corectă de a atinge obiectivele agriculturii ecologice. Obiectivul principal al UE ar trebui să fie concentrarea spre atingerea obiectivelor privind producția ecologică, în loc să crească entropia prin noi etichete și mențiuni: agricultura ecologică este soluția pentru un viitor mai durabil și mai rezilient, se remarcă în finalul studiului.
„Sperăm ca rezultatele prezentate pot crea un curent mai angajant în România și pot fundamenta noi inițiative pentru acest domeniu care este un pilon esențial în atingerea obiectivelor noastre de dezvoltare durabilă. Suntem preocupați de o anumită lipsă de încurajare și motivare a agricultorilor pentru certificare în sistemul de agricultură ecologică pe tot lanțul de aprovizionare și de utilizare a resurselor naturale, precum și de creșterea încrederii consumatorului și informarea acestuia pentru a alege să consume produse sigure și de calitate certificate ecologic, acestea fiind principalele obiective privind susținerea și dezvoltarea agriculturii ecologice. Clusterele noastre susțin asumarea de către MADR a unui manual de bune practici pentru promovarea produselor ecologice și o abordare consecventă și unitară în utilizarea termenilor “ecologic”, “bio” sau “organic” pentru a nu crea confuzii în rândul consumatorilor. Am prezentat pe larg cât de nociv este acest fenomen de manipulare verde prezent în toate țările europene, inclusiv România. Promovarea produselor ecologice nu doar ca produse sănătoase, ci și din prisma beneficiilor pentru mediu și biodiversitate este de asemenea neglijată în dezbaterile noastre publice și puțini politicieni își asumă ca prioritate aceste aspecte. Ne dorim, de asemenea, mai multă mâncare ecologică în școli și spitale, precum și programe de informare și vizite în fermele ecologice locale. Fermierii noștri, membri ai clusterelor, au atras atenția și asupra problematicii sancțiunilor, ades exagerate sau arbitrare, asupra birocrației și actualizării subvențiilor astfel încât să acopere pierderile de venit rezultate în urma practicării agriculturii ecologice. Nivelul subvențiilor acordate agriculturii ecologice este aceleași ca în 2014. Este de remarcat faptul că, Inter-Bio este recunoscut la nivel național de către Asociația Clusterelor din România – Clustero ca un consorțiu tematic emblematic și internațional prin participarea la proiecte de cercetare și inovare” a declarat Costin Lianu, președinte Inter-Bio.
USH Pro Business
Evenimente, Comunicare și Internaționalizare
Inter-Bio
Website: https://inter-bio.ro/ro/
Email: office@inter-bio.ro
