Atingerea obiectivului de 25% terenuri agricole ecologice până în 2030 intens dezbătută la Biofach Nürnberg 2025
Atingerea obiectivului de 25% terenuri agricole ecologice până în 2030 va necesita acțiuni mult mai bine direcționate, inclusiv un sprijin politic mai puternic, o dezvoltare robustă a pieței și o colaborare sporită între sectoarele implicate în agricultura ecologică, așa cum reiese din analiza FIBL, prezentată în raportul anual dat publicității la deschidere din acest an a târgului Biofach Nürnberg.
Uniunea Europeană (UE) își propune să atingă acest obiectiv în cadrul strategiei sale Farm-to-Fork, iar pentru a ajunge la 25% terenuri ecologice, va fi necesară o creștere semnificativă față de 10,9% cât reprezintă în prezent, adică aproximativ 17 milioane de hectare.
Prin strategiile Farm-to-Fork (F2F) și Biodiversitate, Uniunea Europeană și-a stabilit un obiectiv foarte ambițios de a avea cel puțin 25% din terenurile agricole sub producție ecologică până în 2030. În perioada 1985 și 2022, terenurile și producătorii ecologici ai UE au înregistrat o creștere constantă, dublându-se la fiecare deceniu, ajungând la 17 milioane de hectare (10,54 %). Pandemia de COVID-19 și consecințele invaziei Rusiei în Ucraina asupra prețurilor la energie, îngrășăminte și alimente au afectat încrederea în conversie în mai multe țări, inclusiv Germania, Franța și Austria. Cu toate acestea, ratele generale de creștere la nivel european au rămas constante. În baza tendințelor anterioare de creștere, este probabil ca 15-18% din suprafața agricolă utilizată a UE, adică 24-30 de milioane de hectare, ar putea fi gestionată ecologic până în 2030. Însă atingerea țintei de 25% (40 de milioane de hectare) reprezintă o provocare mai mare, implicând o accelerare cu cel puțin 50% a ritmului actual de creștere. Fără o astfel de accelerare, este posibil ca obiectivul de 25% sa fie atins abia între 2035 (proiecție de creștere exponențială) și 2050 (proiecție de creștere liniară), după cum subliniază raportul FIBL
Sprijinul pentru piață și politicile sunt esențiale, dar provocările persistă, inclusiv finanțarea insuficientă a politicii agricole comune (PAC) și obiectivele naționale inegale. Planurile de acțiune ecologice și politicile de cerere și ofertă au un potențial semnificativ, dar sunt necesare reforme mai puternice, colaborare și inovare. Proiectul OrganicTargets4EU, în care Inter-Bio este partener prin Universitatea Spiru Haret, explorează strategii de eliminare a lacunelor, iar rezultatele sunt așteptate până în 2026. Reformele sistemelor de cunoaștere și inovare agricolă (AKIS) și implicarea publică sunt vitale.
„Conform datelor publicate, România de află pe un loc extrem de modest, cu mult sub media europeană de 10,9% suprafața certificată ecologic, respectiv numai 5,1%. În regim ecologic, România avea în 2023, anul de referință al raportului FIBL, 693.998 ha, cu o creștere anuală de numai 50.000 ha. Interesant este faptul că, în ierarhia exportatorilor de pe piețele europene către piața SUA, România ocupă locul 3, după Turcia și Rusia, urmată de Italia (locul 4) și Spania (locul 5), ceea ce reflectă o orientare accentuată spre exportul fermelor ecologice, în special cerealiere, care exportă preponderent materie primă. În Sistemul Demeter, cel mai avansat sistem de certificare analizat de raport, care impune o certificare suplimentară față de normele de certificare ecologică, România are numai 266 ha, 4 ferme și un procesator, comparativ cu Polonia, care are 2.515 ha, 717 ferme și 4 procesatori, Portugalia cu 673 ha din 15 ferme și Lituania 3.401 ha din 17 ferme” a precizat Costin Lianu, președinte Inter-Bio și facilitator IH Bio Danubius.
Deși incertitudinile geopolitice și economice din ce în ce mai mari au afectat comerțul global, ediția din acest an a World of Organic Agriculture confirmă rezistența remarcabilă a pieței ecologice globale: suprafața terenurilor agricole ecologice la nivel mondial a crescut ușor, la fel ca și piața globală a alimentelor ecologice.
„În opinia noastră, exprimată la reuniunile conferinței, este crucială o abordare sistemică atât în România, cât și în UE, integrând politici care stimulează atât oferta, cât și cererea, susținute de instituții puternice, o colaborare eficientă în cadrul comunității agricole și un acces sigur pe piață. Reformele sistemelor de cunoaștere și inovare agricolă (AKIS), alături de cercetarea participativă și strategiile inovatoare de marketing, sunt esențiale pentru atenuarea riscurilor pentru fermieri și pentru a face agricultura ecologică mai viabilă. Extinderea cooperării cu părțile interesate din domeniul non-agricol, cum ar fi cele din domeniul sănătății publice și al societății civile, poate consolida și mai mult sprijinul public și legitimitatea pentru agricultura ecologică, integrând-o ca o componentă centrală a sistemelor alimentare durabile. Aceste evoluții subliniază necesitatea unor reforme și inovații semnificative pentru a accelera progresele în direcția atingerii țintei de 25% până în 2030”, a subliniat Costin Lianu, președinte Inter-Bio și facilitator IH Bio Danubius
Deși unele țări au continuat să înregistreze o creștere a pieței, rămâne de văzut când va relua creșterea la nivelul UE. Evoluția pieței este inegală în UE: unele țări având piețe interne bine stabilite, altele bazându-se în mare parte pe exporturi, iar altele încă se află în stadii incipiente de dezvoltare a piețelor interne sau de export. Creșterea continuă a pieței este importantă pentru încrederea producătorilor în a-și converti fermele. Scăderea recentă a creșterii pieței a dus la o încetinire sau chiar la rate de conversie negative în unele țări, dar, așa cum s-a discutat mai sus, acest lucru a fost compensat de creșterea în alte părți.
ANEXA_Statistici:
Piața globală a produselor ecologice a ajuns la 136 de miliarde de euro în 2023, determinată de creșterea din Statele Unite, Europa și Asia. Vânzările de alimente și băuturi organice au ajuns la 136 de miliarde de euro în 20231,2. Cele mai mari piețe ecologice au fost Statele Unite (59.003 milioane de euro), Germania (16.080 de milioane de euro) și China (12.648 de milioane de euro). Statele Unite au avut cea mai mare cotă de piață, de 43,2%, urmate de Uniunea Europeană (46,474 miliarde de euro, 34,1%) și China (9,3%).
Elveția a avut cel mai mare consum pe cap de locuitor, cu 468 de euro în 2023 iar Danemarca, Elveția și Austria au atins cele mai mari cote de piață ecologice (11,8%, 11,6%, respectiv 11,0%). Piața a înregistrat o creștere moderată în Europa (+3,0%) și Asia (+2,9%), cu cea mai mare creștere în Statele Unite (+3,4%).
Creșterea pieței globale a fost determinată mai mult de creșterea prețurilor decât de volumul vânzărilor, America de Nord și Europa având cea mai mare pondere a veniturilor globale. Inflația și incertitudinea economică au încetinit creșterea, în special în Europa și Canada, în timp ce piețele emergente din Asia, America Latină și Africa au înregistrat progrese semnificative ca producători și exportatori. Deși există preocupări legate de standardele ecologice fragmentate, cererea pentru produsele ecologice rămâne puternică, în special în rândul consumatorilor tineri.
În timp ce suprafața organică s-a dublat, piața a crescut de aproape trei ori în fiecare deceniu din 2000. O creștere exponențială continuă ar putea duce la o valoare a vânzărilor cu amănuntul de 80 de miliarde de euro până în 2030. Cu toate acestea, creșterea pieței a fost afectată recent atât de pandemie (generând o creștere mai rapidă), cât și de efectele războiului din Ucraina (încetinirea creșterii).
Până la sfârșitul anului 2023, Europa avea 19,5 milioane de hectare de teren agricol ecologic (din care 17,7 milioane de hectare în UE), gestionate de 494.624 de producători (UE: 434.577). Terenurile agricole ecologice au crescut cu 0,77 milioane de hectare (+4,1%) în Europa și cu 0,62 milioane de hectare (+3,6%) în UE.
Suprafața ecologică a Europei a reprezentat 3,9% din totalul terenurilor agricole, iar ponderea în UE ponderea a ajuns la 10,9%. Spania (2,99 milioane de hectare), Franța (2,77 milioane de hectare) și Italia (2,46 milioane de hectare) au fost primele trei țări în funcție de suprafața ecologică.
În total, 16 țări aveau mai mult de 10% din terenurile agricole gestionate ecologic, Liechtenstein conducând cu 44,6%, urmată de Austria (27,3%) și Estonia (22,9%). Vânzările cu amănuntul de produse ecologice în Europa s-au ridicat la 54.736 milioane de euro (+3%), iar în UE a înregistrat vânzări de 46.487 milioane de euro (+2,9%). Germania, Franța și Elveția au continuat să fie cele mai mari piețe ecologice, cu vânzări de 16.080 milioane de euro, 12.081 milioane de euro și, respectiv, 4.193 milioane de euro.
Piața europeană a produselor ecologice a fost evaluată la 53,2 miliarde de euro în 2023. Cele mai mari piețe sunt în Germania, Franța, Elveția, Italia și Marea Britanie, iar aceste patru țări reprezintă două treimi din veniturile europene. Piața alimentelor ecologice este afectată de climatul economic slab din Europa. În timp ce unele țări, precum Franța și Suedia, nu au raportat aproape nicio creștere, altele au înregistrat o creștere inflaționistă. Ce mai mare creștere a fost raportată pe piața belgiană (21%), parțial din cauza cererii mari din regiunea Flandra. În schimb, piața finlandeză a continuat să scadă în 2023, cu o contracție de 6%. Creșterea generală a pieței europene a fost de 3,6% în 2023. O mare parte din acest lucru se datorează cheltuielilor mai mari pentru produse organice, mai degrabă decât creșterii volumelor reale.
Europa se confruntă cu o criză a costului vieții și cu o inflație ridicată, factori ce au avut un impact negativ asupra vânzărilor de alimente organice. Unele magazine specializate în alimente ecologice s-au închis în perioada economică dificilă, în timp ce alți comercianți cu amănuntul și-au raționalizat ofertele de produse. În Franța, aproximativ 172 de magazine de alimente organice s-au închis în 2022. În Marea Britanie, principalul lanț de vânzare cu amănuntul de alimente organice, Planet Organic, a fost aproape de faliment în 2023. Comercianții cu amănuntul au fost afectați de creșterea costurilor energiei, a prețurilor la alimente și a costurilor forței de muncă. Inflația a dus la creșterea prețurilor atât pentru produsele ecologice, cât și pentru cele convenționale.
În ceea ce privește canalele de vânzare, există o imagine mixtă: în Franța, vânzările din magazinele specializate au crescut, în timp ce comercianții cu amănuntul raportează scăderi. În Germania, în schimb, vânzările din supermarketuri și magazinele de tip discount au înregistrat o creștere.
