USH Pro Business și Fundația EUROLINK-Casa Europei invită membrii Consiliului Consultativ SUERD precum și alți reprezentanți ai societății civile la o dezbatere cu tema “REZILIENȚA și SOCIETATEA CIVILĂ”, cu participarea autorităților și a Punctului de Contact SUERD la București. Evenimentul va avea loc în data de 20 Mai 2021 , începând cu ora 10.30.
ORGANIZATORI
- Fundația EUROLINK-Casa Europei, membră EUNET, în cooperare cu Centrul Européen Robert Schuman din Scy-Chazelles (Franța) și cu sprijinul financiar al programului european „Europa pentru cetățeni”
- USH Pro Business (Secretariatul Consiliului Consultativ SUERD)
- Fundația ”România de Mâine”
- Danube Forum
ARGUMENT
Pilonii V și VI din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au fost concepuți de către Comisia Europeană ca sprijin pentru investiții și reforme esențiale, orientate în vederea unei redresări sustenabile.
Totodată, obiectivele avute în vedere, în legătură cu reziliența social-economică se referă la:
- ameliorarea gradului de rezistență bine chibzuită din punct de vedere economic și social;
- îmbunătățirea nivelului de pregătire pentru noi situații de criză / pandemii;
- creșterea capacității de adaptare a potențialului de dezvoltare socială, precum și atenuarea impactului social-economic
- dezvoltarea unei identități competitive relevante în context european și macro-regional în context SUERD
Proiectele și fondurile aferente componentei de reziliență se află încă în proces de negociere între Guvernul României și Comisia Europeană. Până în prezent, Comisia Europeană a amânat luarea unor decizii concrete, pe baza unor factori pe care, parțial, și alte rapoarte sau studii ale mediului academic și ONG le-au reliefat:
- Caracterul insuficient de realist și axat pe aprofundarea componentei reformelor și proiectelor solicitate a fi implementate prin măsuri și metode, preconizate a fi finalizate într-un interval extrem de strict (finalul anului 2023).
- Stilul de improvizație în elaborarea termenilor de referință și detalierii termenelor de execuție și de bugetare a proiectelor.
- Nici IMM-urile și cu atât mai puțin ONG-urile nu sunt financiar suficient valorizate și ajutate să atingă reziliența în raport cu sectorul marilor investiții în infrastructură.
- Datorită insuficientei capacități de identificare a adevăratelor probleme și nevoi ale societății românești, rezultă suspiciunea faptului că proiectele nu vor furniza soluții SMART în vederea întăririi rezilienței.
- Între PNRR și programele operaționale ar trebui să fie complementarități clar precizate. Noi credem că trebuie să mizăm pe domenii și proiecte fanion în care putem să sporim identitatea noastră în UE. Astfel, creșterea competitivității internaționale a României în context European și internațional printr-un sistem modern de instrumente de susținere și promovare a investițiilor si exporturilor este vitală și un atribut al statului național. Toate țările membre UE au sisteme și mecanisme similare și nu înțelegem de ce nu am putea să mizăm pe unul similar prin PNRR. De asemenea, ar trebui să capitalizăm pe poziționarea noastră ca poartă estică a UE de fluxuri economice internaționale, pentru că astfel putem avea o amprentă competitivă cum și alte țări membre UE o fac.
- Dezvoltarea unui ecosistem agricol și agroalimentar modern în contextul adoptării rapide a principiilor agroecologiei pornind de la certificările ecologice unde România este mult sub potențial, este de asemenea de mare importanță pentru că cererea de astfel de produse ecologice va crește exponențial. La fel și poziționarea României ca hub energetic și dezvoltarea infrastructurii specifice tranziției verzi în sectorul energetic. Desigur, digitalizarea este vitală dar nu un scop în sine, ci bine orientată spre proiecte strategice ca cele de mai sus”.
- România are o poziție unică de poartă estică a UE, total nefructificată sub aspectul fluxurilor comerciale și logistice, dar și a coridoarelor verzi, toate axate pe bazinul dunărean și cursul Dunării. O investiție masivă în specializarea europeană și macro regională, ținând cont de aceste avantaje teritoriale (vezi Strategia UE pentru Regiunea Dunării), ar fi benefică atât pentru România, cât și pentru UE. De reținut că, dacă nu ne fixăm această țintă, nimeni nu o va face în contextul în care avantajele de localizare prin Dunăre și portul Constanța pot fi pierdute, dacă nu sunt deja, prin angajamentele de investiții și de politici publice inteligente ale țărilor vecine cu România. Proiectul național European Gateway Project a fost abandonat de toate guvernările de până acum.
- Dezvoltarea unui standard avansat și a unor proiecte de infrastructură și investiții care să atenueze și să elimine paradoxul agricol românesc, respectiv un potențial imens nevalorificat pe lanțurile valorice naționale, este extrem de important. Intervenția în linie cu obiectivele UE va fi îndreptată către agricultura de precizie, refacerea lanțurilor valorice naționale, trecerea la certificările ecologice extrem de neglijate până acum, combaterea și prevenirea fraudei alimentare, siguranța alimentară, export de produse procesate etc.
Aceste puncte de vedere au fost împărtășite și analizate de către membrii Consiliului Consultativ SUER, precum și de ecosistemele de inovare digitală ”Wallachia eHub” și ”Smart eHub” formate din clustere, firme, universități, asociații profesionale și autorități publice locale. Concluziile survin ca urmare a unui amplu proces de consultare privind PNRR și viitoarele programe operaționale.
TEME-CHEIE
- Interdependența dintre redresare și reziliență – Uniunea Europeană, prin instituțiile sale cheie – Parlament și Comisie – a conturat un proces etapizat care să refacă în ritm accelerat consecințele economice în urma pandemiei. În mod conex, reziliența dublează și urmează procesul de redresare printr-o schimbare a modului de dezvoltare economică și societală, în strânsă legătură și cu aplicarea Pactului Ecologic European. – Stadiul actual al elaborării propunerilor de proiecte referitoare la ecosistemul de reziliență în context social-ecologic
- Provocări și obstacole vizând implementarea previzionată a diversele proiecte referitoare la atingerea stării de reziliență post-pandemie – Necesitatea unei valorizări sporite a oportunităților PNRR legate de reziliență printr-o implicare pro-activă și substanțială a societății civile.
- Formularea unui Apel comun ”Planul Românesc de Reziliență”, inclusiv din perspectiva apartenenței României la SUERD, prin solicitarea către autorități a prezentării și explicitării unei Foi de Parcurs cu argumente, calendar și responsabilități concrete referitoare la îndeplinirea exigențelor și obligațiilor asumate de Statul Român și conforme așteptărilor societății civile din România
PREZENTĂRI
- USH Pro Business – Secretariatul Executiv al Consiliului Consultativ SUERD-MAE – Prof. Costin LIANU
- Academia Română – Prof. univ. dr. Ionuț PURICA
- Biroul SUERD din cadrul Ministerului Afacerilor Externe
- Ministerul Finanțelor
- Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
- Agenția Națională pentru Protecția Mediului – Prof. Mădălina ANDREI
- LAPAR – Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – Dr. Nicu VASILE
- Asociația Medici pentru Consimțământ Informat – Dr. Anca NIȚULESCU, Medic Primar
- Consultant Mihai GRĂDINARU – Tejas Development Company
- Catedra Internațională Onorifică ”Jean Bart” CIO-SUERD) – Prof. Asoc. Sever AVRAM
GRUP-ȚINTĂ
- lideri și decidenți din sectorul public și din mediul privat;
- consultanți, antreprenori sociali, experți în fonduri europene;
- militanți din organizațiile relevante ale societății civile;
- mediul academic și de cercetare;
- jurnaliști și observatori specializați.
- Membrii Consiliului Consultativ SUERD (reprezentanți ai societății civile, reprezentanți ai mediului academic, reprezentanți ai mediului de afaceri, ONG-uri)
PARTENERI MEDIA
- AGERPRES, RADOR, Radio7
- Juridice.ro, CaleaEuropeana.ro, PRWave.ro, 24PHarte.ro, Buletin Dunărean
INFORMAȚII EVENIMENT
Evenimentul se va desfășura în data de 20 Mai 2021, ora 10.30, în format hibrid astfel:
- în sistem tele-conferință, prin aplicația GoToMeeting accesând linkul https://global.gotomeeting.com/join/219753477
- prin participare fizică la eveniment având posibilitatea tehnică de va conecta din sală la spațiul virtual al conferinței.
Condiții de participare fizică la eveniment:
- Participarea fizică la eveniment se va face doar cu solicitare scrisă și doar după primirea acceptului din partea organizatorului.
- Accesul în sală va fi permis cu respectarea limitei legale privind numărul de participanți din spațiu interior, respectiv maxim 25 persoane
- Purtarea măștii de protecție va fi obligatorie
- Dezinfectarea obligatorie a mâinilor, pentru toate persoanele care sosesc în spațiul în care se desfășoară
- Accesul în sală va fi permis până cel târziu la orele 10.15.
Evenimentul se va desfășura în sala de evenimente „Spiru Haret” la noul sediul USH Pro Business din strada Ion Ghica nr 13, etaj 2, sector 3, București (Piața Universității). Deoarece sediul se afla în renovare exterioară, intrarea se va face prin str. Doamnei, etaj 2, acces direct cu liftul.
